| Desi medicina i-a redescoperit proprietatile abia in ultimele decenii, Aloe vera este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute de om. |
 |
|
|
|
Primele insemnari despre folosirea plantei in scopuri terapeutice au aparut pe tablitele de lut sumeriene. |
 |
|
|
|
|
Planta se regaseste pictata pe vase egiptene si grecesti timpurii. O incrustare pe o tablita de piatra infatisand planta de aloe a fost descoperita intr-un mormant egiptean de acum 3500 ani; egiptenii o numeau "planta nemuririi" si o foloseau indeosebi pentru regimurile de intretinere a frumusetii si pentru imbalsamarea mortilor, iar faraonii o considerau elixirul vietii lungi. |
|
La vechii greci, aloe a fost simbolul frumusetii, rabdarii, norocului si sanatatii, fiind utilizata pentru tratarea a numeroase boli interne sau externe.
Medicina chineza o numea "medicamentul armoniei", iar in Japonia era considerata o planta imperiala. La rusi aceasta planta era cunoscuta drept "elixirul longevitatii", iar indienii americani o considerau "vindecatorul tacut". |
|
|
|
|
Primul tratat medical antic care mentioneaza planta de aloe si efectele ei vindecatoare este "Papyrus ebers" (aproximativ 1550 i.C.). |
|
| Medicii antichitatii Dioscoride si Plinius pretuiau foarte mult virtutile vindecatoare ale acestei plante. |
|
|
|
|
Hipocrate descrie, si el, in numeroase randuri, efectele terapeutice ale aloei. |
|
|
|
|
Cartile de capatai ale omenirii, Biblia si Coranul, pomenesc in mai multe pasaje planta aloe. |
|
|
|
|
In antichitate planta a fost considerata atat de importanta, incat se spune ca Alexandru cel Mare a ocupat insula Socotra, renumita pentru plantatiile de aloe, planta fiind folosita la tratarea ranilor. |
|
|
|
|
Secolul XI: planta uscata devine un medicament larg raspandit in toata Europa. |
|
|
|
|
Marco Polo descrie, in urma calatoriilor sale in Orient, numeroase aplicatii terapeutice ale aloei pe care le-a intalnit aici. |
|
| Secolul XIV: planta prelucrata intra in medicina engleza pe post de laxativ si tratament extern. |
|
|
|
|
secolul XVI: cultivata de misionarii care au studiat medicina traditionala azteca, a fost intens folosita in America de Sud, America Centrala si Insulele Caraibe. |
|
| Secolul XVII: fermierii spanioli si olandezi au intemeiat primele plantatii comerciale pe insulele Barbados si Curacao. |
|
|
|
|
1720: Carl von Linne foloseste pentru prima data denumirea de Aloe Vera Linne pentru descrierea plantei. |
|
| Sec. XVIII-XIX: apar sute de articole si referinte medicale in toata lumea, descriind varietatea aplicatiilor aloei in diferite tratamente. |
|
|
|
|
1820: Aloe vera este mentionata oficial ca laxativ si protector al pielii in Farmacopeea SUA (United States Pharmacopoeia) |
|
| 1912: colonelul H.W. Johnston fondeaza prima plantatie comerciala de Aloe in Florida. |
|
|
|
|
Pana in 1968 au fost brevetate mai multe metode de stabilizare a gelului de aloe, una din firmele cu cel mai mare succes fiind Aloe Vera of America, care a detinut doua brevete privind stabilizarea gelului prin metode strict naturale, fara aditivi sau conservanti de sinteza. Aceasta firma a fost preluata de Forever Living Products International, care a mai obtinut ulterior alte doua brevete de stabilizare. Aceste metode stau la baza obtinerii unui gel purificat si stabilizat 100 %. |
